Pentru publicul larg

Povestea proiectului meu a început încă din 2012. Atunci am depus pentru prima dată o propunere de proiect, și deși nu am câștigat, am apreciat foarte mult existența unor cerințe minimale pentru participarea la competiție. Departe de a fi descurajat, am continuat să îmi îmbunătățesc indicatorii de performanță raportându-mă la cerințele respective, iar în 2014 propunerea mea s-a bucurat de un punctaj care m-a situat pe locurile finanțabile. Am avut mereu încredere că voi câștiga la un moment dat; singura necunoscută era când va apărea o nouă competiție — lipsa predictibilității fiind una dintre cele mai negre bile pe care aș atribui-o UEFISCDI-ului.

Am avut încredere că voi câștiga deoarece am propus un proiect frumos, nu neapărat pentru că se adresează racilor — animalele cu care îmi împart cariera — ci pentru că vizam să abordez un subiect în tendință cu actualitatea, și anume biologia invaziei. România era la acel moment una dintre puținele țări europene aflate la stadiul incipient al invaziei racului dungat (Orconectes limosus), specie care făcuse deja ravagii în rândul populațiilor native din vestul Europei. Astfel, invazia în timp real de pe Dunăre a devenit o bună oportunitate științifică. Iar finanțarea UEFISCDI din 2014 mi-a permis să o valorific. Chiar înainte de a afla rezultatele, echipa mea avea deja o lucrare ce demonstra că racul invaziv este un competitor superior deoarece femelele sale sunt capabile să crească în mod natural numărul de ouă în zona frontului activ de invazie.

Apoi a venit munca de management: achiziții, angajarea membrilor echipei, raportare — lucruri pe care nu le mai făcusem înainte. Mi-a plăcut ceea ce am făcut și m-am asigurat că totul este impecabil. Activitatea de teren a fost cea mai frumoasă parte, după cum orice zoolog sau ecolog apreciază în mod special. Cantitatea mare de date noi a deschis calea unor idei noi la care nu ne gândisem în momentul depunerii. Am extins echipa prin studenți voluntari și parteneri terți. La o conferință, un Student Diplomand din echipa proiectului a primit premiul „cel mai bun poster", deși competiția era formată din doctoranzi din întreaga lume. Rezultatele finale sunt vizibile în cele cinci articole științifice deja publicate, precum și șase aflate în evaluare la momentul raportării finale (2017).

O listă destul de consistentă de articole se află încă pe masa de lucru. Avem norocul că instituția gazdă ne-a permis să folosim 50% din costurile indirecte ale proiectului în scopuri de cercetare, astfel că am continuat să investim în analize genetice sau izotopice. Lista rezultatelor poate fi consultată pe pagina Rezultate. A fost o adevărată plăcere să aflăm că proiectul nostru a primit calificativul A+ la evaluarea finală de către experții UEFISCDI.

Pentru cariera mea, acest proiect a reprezentat un pas foarte important, permițându-mi să candidez pentru un post de conferențiar universitar. Cel mai important, acest proiect mi-a dat încrederea că pot accesa alte proiecte. Singura problemă, după cum am mai spus, este lipsa competițiilor care să faciliteze cariera mea profesională. În mod normal, un proiect ar trebui să fie urmat de altul, dar cu toții știm că nimeni nu știe când va fi disponibilă următoarea competiție.

Relația mea ca director de proiect cu UEFISCDI a fost impecabilă: comunicare foarte eficientă, finanțarea a respectat bugetul aprobat. Ofițerul de proiect a acționat impecabil de fiecare dată. Poate ar trebui menționat că rezultatele unui proiect încep de obicei să apară abia după acumularea și procesarea datelor; proiectul având doar doi ani, este ușor de înțeles că cele mai importante articole vor apărea după încheierea proiectului, și nu există o procedură pentru ca directorul de proiect să actualizeze raportul final. Aș dori ca orice evaluator al unei viitoare competiții să poată consulta rezultatele celor care au implementat proiecte din fonduri UEFISCDI. Recenzorii străini nu sunt poate perfecți, dar sunt mult mai obiectivi decât cei din țara noastră.

Vreau să dedic concluzia celor care au făcut posibil să am aceste experiențe asociate unui proiect de cercetare — un sincer mulțumesc!

Pe parcursul majorității anului 2016, echipa a fost implicată în principal în recoltarea de probe de teren, precum și în procesarea probelor în laborator. Prima jumătate a anului a reprezentat optimul pentru recoltarea de probe de teren în vederea investigării fecundității (Pachetul de Lucru 1). Am reușit să colectăm suficiente probe pentru planul de lucru privind genetica populațiilor, precum și pentru prevalența patogenului Aphanomyces astaci. Investigațiile moleculare au fost efectuate în a doua jumătate. În urma datelor obținute, articolul „Situri ascunse în distribuția patogenului ciumei racilor Aphanomyces astaci în Europa: genotipuri relicte ale unor focare mai vechi?" a fost redactat și este în evaluare la Biological Invasions. Articolul abordează problema distribuției Aphanomyces astaci în zona limitei estice a invaziei Orconectes limosus până la bazinul râului Nistru — încadrându-se în Pachetul de Lucru 3 — Conservarea speciilor indigene.

Biological Invasions

Hidden sites in distribution of the crayfish plague pathogen Aphanomyces astaci in Eastern Europe: Relicts of genetic groups from older outbreaks?

Panteleit J, Pârvu M, Schrimpf A, Pârvulescu L et al. · 2018 · Vol. 157: 117–124

↗ Articol

Sezonul optim pentru recoltarea probelor bentonice a început în a doua jumătate a anului, perioadă în care echipa a desfășurat numeroase campanii de teren (Pachetul de Lucru 2 — Ecologia invaziei). Am reușit să colectăm o cantitate relevantă de probe reprezentând raci, nevertebrate bentonice, pești, vegetație și detritus, procesate ulterior pentru analize de izotopi stabili. Analizele de izotopi stabili au fost finalizate în ultimele luni ale anului 2016, procesarea datelor și valorificarea științifică fiind programate pentru 2017.

Referitor la evaluarea manuscrisului trimis în 2015 — a fost respins de Oecologia, apoi trimis la Ecohydrology (IF 2.138, Q1 per JCR 2015). Articolul a fost acceptat și publicat sub titlul „Flash-flood potential: a proxy for crayfish habitat stability".

Ecohydrology · IF 2.138 · Q1 JCR 2015

Flash-flood potential: a proxy for crayfish habitat stability

Pârvulescu L, Zaharia C et al. · 2016 · Vol. 9: 1507–1516

↗ Articol

Instituția gazdă a proiectului sprijină extinderea cercetării științifice punând la dispoziția directorului de proiect 50% din costurile indirecte. Acest lucru a permis abordarea unor noi subiecte complementare, încurajând și promovând studenții interesați de cercetarea științifică. Un prim articol din aceasta abordează Pachetul de Lucru 3 — competiția dintre speciile de raci native și invazive. Manuscrisul „Dovezi experimentale ale dominanței invadatorului de succes Orconectes limosus asupra nativului Astacus leptodactylus în obținerea adăpostului și hranei" era în evaluare la Biologia.

Biologia

Experimental evidence of the successful invader Orconectes limosus dominating the native Astacus leptodactylus in acquiring shelter and food

Lele SF, Pârvulescu L · 2017 · Vol. 72: 877–885

↗ Articol

Acest studiu a fost prezentat de Sandra-Florina Lele (membră a echipei de proiect) la Simpozionul 21 al Asociației Internaționale de Astacologie de la Real Jardin Botanico, Madrid. Posterul a primit premiul:

Posterul premiat — click pentru descărcare PDF (OneDrive)

La același eveniment, prezentarea orală „Viitorul racului de piatră periclitat Austropotamobius torrentium (Schrank 1803) în lumina ariilor protejate și a fragmentării habitatelor: un studiu de caz din Carpați" a fost de asemenea susținută.

Participarea la evenimente științifice a fost completată și cu conferința „Diaspora în Cercetarea Științifică și Învățământul Superior din România – Diaspora și prietenii ei" organizată de MECS, UEFISCDI în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timișoara. Octavian Pacioglu, fost membru al Diasporei, acum integrat cu succes în echipa proiectului, a prezentat „Ecologie acvatică și ecologie spațială: interdisciplinar prin Big Data".

Promovarea studenților este o prioritate. Două lucrări au fost prezentate la conferința Biologia VIII de la Universitatea de Vest din Timișoara: „Biometria chelelor la patru specii de raci sugerează un comportament predominant ambidextru", prezentată de Sandra Lele (studentă și membră a echipei de proiect), și „Răspuns adaptativ la dominanța timpurie a unui invadator acut", prezentată de Adelina Getejanc (studentă voluntară).

Primul pas în implementare a fost Contractarea. După ce aplicația a fost anunțată ca finanțată, toate procedurile legale au fost îndeplinite și Contractul de Finanțare nr. 23 din 01 Octombrie 2015 a fost semnat. După aceasta, procedurile interne ale Universității de Vest din Timișoara au permis angajarea membrilor echipei și demararea procesului de achiziție a consumabilelor necesare.

Din punct de vedere științific, cercetarea a început cu procesarea datelor preliminare imediat după trimiterea aplicației pentru evaluare. Argumentarea obiectivelor s-a bazat pe un set consistent de date preliminare materializat într-un prim articol științific acceptat pentru publicare în Zoology (IF 1.670, JCR 2014). Articolul „Plasticitate în fecunditate evidențiază importanța femelelor în mecanismul de invazie al racului dungat" a abordat strategiile reproductive (Pachetul de Lucru 1) ale speciilor de raci concurente din Bazinul Inferior al Dunării. Considerând că specia invazivă este capabilă să aproape dubleze numărul de ouă — și implicit numărul de juvenili — am propus ipoteza că această trăsătură biologică este principalul motiv al succesului invaziei lor.

Zoology · IF 1.670 · JCR 2014

Plasticity in fecundity highlights the females' importance in the spiny-cheek crayfish invasion mechanism

Pârvulescu L, Pârvu M, Moroșan LG, Zaharia C · 2015 · Vol. 118: 424–432

↗ Articol

Tot în cadrul strategiilor reproductive (Pachetul de Lucru 1), am început colectarea de material biologic pentru investigarea partenogenezei — o altă posibilă trăsătură biologică prin care specia invazivă își crește rata de multiplicare în frontul activ de invazie.

Al doilea articol științific vizează protecția speciilor native (Pachetul de Lucru 3). Ne-am concentrat pe capacitatea racilor de a utiliza habitatele acvatice în funcție de stabilitatea substratului. Datele de distribuție geografică au fost corelate cu riscul de eroziune extras din modelul digital de elevație. Analiza statistică a relevat că ambele specii au un optim la care populațiile sunt reprezentate normal, cu o tendință descrescătoare odată cu creșterea riscului de eroziune. Austropotamobius torrentium s-a dovedit capabil să locuiască sectoare de râu cu risc de eroziune mai mare decât Astacus astacus. La momentul raportării, manuscrisul „Alegerea adăpostului previne deriva populației de raci în râuri" era în evaluare la Oecologia.

Ecohydrology (publicat după revizuire)

Flash-flood potential: a proxy for crayfish habitat stability (trimis inițial ca „Shelter choice prevents crayfish population drift in streams")

Pârvulescu L et al. · 2016 · Vol. 9: 1507–1516

↗ Articol

Diseminarea rezultatelor a început prin construirea website-ului proiectului, găzduit pe domeniul crayfish.ro. Am participat de asemenea la Congresul Zoologic Anual al Muzeului „Grigore Antipa" unde a fost prezentat articolul „Plasticitate în fecunditate evidențiază importanța femelelor în mecanismul de invazie al racului dungat". Volumul de rezumate poate fi descărcat aici.

Sunt biolog cu un interes mare pentru domeniul apelor dulci. Primul meu contact profesional cu ecologia acvatică a început acum zece ani, când am lucrat ca biolog la „Apele Române" timp de un an întreg. Apoi, timp de aproape un an, am lucrat ca asistent de cercetare la Institutul de Speologie „Emil Racoviță" București, concentrându-mă pe mediul subteran și ecologia apelor subterane. Acești doi ani ar putea fi numiți ucenicia în ecologia acvatică. Doi ani mai târziu (2007) am început un doctorat la Universitatea Roehampton, Londra, cu o temă de studiu despre impactul nitraților și al colmatării solului asupra comunității de nevertebrate care locuiesc habitatele interstițiale care leagă râurile de apele subterane (habitatul hiporheal). După obținerea titlului de Dr. (2012), am lucrat șase luni ca om de știință postdoctoral la o stație de cercetare din Germania (Institutul pentru Ecologie a Apelor Dulci și Pescuit Interior), într-un proiect axat pe impactul toxic al aluminiului asupra nevertebratelor din lacuri. După un an petrecut acasă, în vara anului 2013, am început o a doua poziție postdoctorală în Marea Britanie, la o stație de cercetare din Dorset afiliată la Queen Mary University of London. Proiectul s-a concentrat pe rețelele trofice ale râurilor și modul în care nutrienții sunt transferați de la resursele bazale (alge, detritus) la nevertebrate și în final la pești.

Am lucrat împreună cu Lucian la această propunere de proiect deoarece am considerat că abordează o problemă științifică foarte interesantă. Mai mult, competențele transferabile din străinătate sunt aplicate aici. Rolul meu va fi în principal în investigarea aspectelor ecologice ale invaziei racului dungat față de speciile locale de raci cu clești îngust și de piatră. Împreună cu colegii de la Universitatea de Vest din Timișoara și din străinătate (Universitatea Koblenz-Landau, Germania), vom cuantifica prin tehnici de ultimă generație (analize de izotopi stabili de carbon și azot, analize genetice ale conținutului intestinal) modul în care specia invazivă interacționează cu ambele specii locale de raci, gradul de suprapunere al nișelor lor ecologice și avantajele ecologice ale speciei invazive față de cele native. Un alt motiv care m-a atras să mă alătur echipei Dr. Pârvulescu a fost aspectele profesionale și financiare decente ale întoarcerii mele acasă — stimulente pe care orice om de știință din Diaspora ar trebui să le primească pentru a fi atras înapoi acasă. Din toate aceste motive, am fost convins să încep o colaborare fructuoasă pentru un proiect interesant, captivant și fezabil.

Aveam acest proiect în minte de destul de mult timp. Ideile, coloana vertebrală a proiectului, totul era acolo — mai puțin finanțarea. Și oportunitatea s-a ivit când am aplicat la o competiție națională de granturi intitulată „Tinere Echipe" la sfârșitul anului trecut și când am reușit să conving agenția finanțatoare că aceasta este o muncă demnă de timp, efort și finanțare. Dacă ar trebui să descriu acest proiect pe scurt, aș spune că abordează o problemă în desfășurare, dinamică, aflată chiar la granițele țării noastre. Europa de Vest este un teritoriu invadat de mult timp, ceea ce reprezintă pentru noi atât șansa cât și responsabilitatea în același timp. Procesul de invazie activă nu ne dă timp să avem a doua gânduri. Din acest motiv, am început să lucrăm la aceasta imediat după finalizarea propunerii de grant, echipa actuală deținând deja niște rezultate preliminare consistente.

Una dintre întrebările la care dorim să răspundem este mecanismul care stă la baza succesului acestei invazii. Pentru a investiga această ipoteză de lucru, vom examina resursele reproductive ale speciei invazive care își extinde aria în timp real, în paralel cu speciile locale de raci. Acest efort datează de câțiva ani în urmă și principalele descoperiri au fost sintetizate într-un articol de cercetare acceptat spre publicare într-o revistă științifică. În acest studiu am reușit să sugerăm mecanismele biologice ale femelelor reproductoare ale racului dungat care le permite să crească numărul mediu de ouă în frontul activ de invazie, spre deosebire de speciile locale de raci (racul cu clești îngust) ale căror femele sunt incapabile de o astfel de plasticitate. Urmând această logică, vom testa dacă femelele acestei specii invazive sunt capabile de reproducere asexuată (partenogeneză), o trăsătură biologică descoperită doar în studii de laborator până acum, dar niciodată în sălbăticie.

O a doua direcție de investigare se concentrează pe mecanismele ecologice ale invaziei, cu accent pe cerințele de habitat ale celor două specii de raci menționate, inclusiv pe o a treia care locuiește izvoarele principalilor afluenți ai Dunării inferioare (racul de piatră). Ne așteptăm să înțelegem mai bine dacă și cum cele două specii concurează pentru resursele de habitat, inclusiv gama de alimente pe care le consumă. Activitatea de teren va începe în primăvara anului 2016.

Un alt aspect crucial cuprinde acțiuni de conservare a biodiversității locale, evaluând șansele de supraviețuire ale speciilor locale de raci după întâlnirea cu un invadator de vârf cosmopolit care aduce o ciupercă letală (Aphanomyces astaci) provocând ciuma racilor — o „armă" biologică letală în masă pentru speciile locale de raci. Pentru a cuantifica incidența acestui patogen, am adunat date preliminare din Dunărea inferioară, Delta Dunării, Marea Neagră și Nistru.

Acestea reprezintă doar liniile directoare majore ale acestui proiect; alte idei vor urma în curând. La momentul potrivit vor deveni publice, împreună cu rezultatele vizate ale acestui proiect.

Nu în ultimul rând, doresc să închei acest mesaj pentru publicul larg exprimându-mi optimismul și sprijinul pentru echipa de lucru a acestui proiect. În etapa de redactare a acestui grant, am inclus oameni de știință experimentați cu backgrounduri diferite (ecologi, geneticieni, matematicieni) și deopotrivă oameni de știință la început de carieră. Un aspect care mă bucură cu adevărat este că în echipa mea strâns unită, un om de știință experimentat din Diaspora a decis să ni se alăture, și de asemenea un student de licență care va câștiga o experiență de muncă consistentă prin acest proiect. Toate aspectele sunt de importanță semnificativă pentru mine, cu atât mai mult cu cât mă regăsesc ca Director de Proiect pentru prima dată în cariera mea.