AcasăObiectivele proiectuluiRezultatele proiectuluiEchipaPublicContact

Aici găsiți comentarii, opinii, sugestii sau critici la adresa proiectului „Mecanismul invaziei racului dungat în bazinul inferior al Dunării”, puncte de vedere adresate publicului larg, exprimate atât din interiorul cât și din exteriorul echipei de cercetare.

în loc de Raport Final

Dr. Lucian Pârvulescu

Povestea proiectului meu a început încă din 2012.

Atunci am depus pentru prima dată o propunere de proiect, și deși nu am câștigat, am apreciat foarte mult existența unor cerințe minimale pentru participarea la competiție. Departe de a fi descurajat, am continuat să îmi îmbunătățesc indicatorii de performanță raportându-mă la cerințele respective, iar în 2014 propunerea mea s-a bucurat de un punctaj care m-a situat pe locurile finanțabile. Am avut mereu încredere că voi câștiga la un moment dat, mărturisesc că singura necunoscută era momentul când va apărea o nouă competiție, lipsa predictibilității fiind una dintre cele mai negre bile (poate singura) pe care aș atribui-o UEFISCDI-ului.

 

Am avut încredere că voi câștiga deoarece am propus un proiect frumos, nu neapărat pentru că se adresează racilor, animalele cu care îmi împart cariera, ci pentru că vizam să abordez un subiect în tendință cu actualitatea, și anume biologia invaziei. România era la acel moment una dintre puținele țări europene încă neinvadate de către un rac de origine americană, racul dungat (Orconectes limosus), specie care făcuse deja ravagii în vestul Europei. La noi invazia se desfășura în timp real, pe Dunăre, lucru pe care alte țări mult mai avansate în privința cercetărilor în domeniul ecologiei nu și-l mai permiteau din motive obiective, invazia deja se petrecuse cu câteva decenii în urmă.

 

Multe întrebări și-ar fi putut găsi răspunsuri dacă mi-ar fi dată ocazia să investesc în aceasta idee. Și finanțarea UEFISCDI din 2014 mi-a permis asta. Chiar înainte de a afla rezultatele, aveam deja în evaluare o lucrare care demonstra că racul invaziv este un competitor superior speciei native deoarece femelele acestuia sunt capabile să mărească numărul de ouă în zona de invazie activă.

 

A urmat apoi travaliul managementului: achiziții, angajarea membrilor echipei, raportarea, lucruri pe care nu le mai făcusem până atunci. Mi-a plăcut ce am făcut și la fiecare dintre acestea am avut grijă să fie totul impecabil. Terenul a fost partea cea mai frumoasă din proiect, lucru pe care orice zoolog sau ecolog îl apreciază în mod deosebit. Cantitatea mare de date noi ne-a deschis calea spre noi idei, idei la care nici nu ne gândisem la data depunerii propunerii de proiect. Le-am luat pe toate în lucru, am extins echipa prin studenți și parteneri ne-remunerați, dar care au putut beneficia alături de noi de consumabilele din proiect. Am obținut rezultate preliminare și finale cu care am mers la câteva conferințe importante, la una dintre ele o studentă din echipa proiectului fiind apreciată cu premiul pentru „cel mai bun poster”, chiar dacă concurența era formată din doctoranzi de prin toată lumea. Rezultatele finale se află concretizate în cele cinci lucrări științifice deja publicate, precum și în cele 6 aflate în curs de evaluare.

 

O lista destul de consistentă de lucrări se află pe masa de lucru, încă necesitând muncă de prelucrare pentru a demonstra ceea ce ne-am propus. Avem noroc prin faptul că instituția gazdă ne-a permis să utilizăm 50% din regia proiectului tot în scop de cercetare, astfel am investit în continuare în și mai multe analize genetice sau de izotopi stabili. Lista rezultatelor, precum și a lucrărilor în curs de evaluare (sau de scriere), poate fi consultată pe acest website accesând pagina Rezultatele proiectului. A fost o reală bucurie să aflăm că proiectul nostru a primit calificativul A+ la evaluarea finală de către experții UEFISCDI.

 

Pentru cariera mea, acest proiect a însemnat un pas foarte important, permițându-mi să concurez pe un post de conferențiar universitar. Mărturisesc că și în plan personal m-am putut dezvolta mult, veniturile fiindu-mi considerabil mai mari pe perioada proiectului. Cel mai important însă, este faptul că acest proiect mi-a conferit încredere că pot accesa și alte proiecte. Singura problemă, așa cum am mai spus, este lipsa de competiții care să-mi faciliteze traiectoria profesională. În mod normal, după un proiect ar trebui să urmeze un alt proiect, dar știm cu toții că nimeni nu știe când va fi lansată următoarea competiție.

 

Relația mea, ca director de proiect, cu UEFISCDI a fost una impecabilă: comunicarea foarte eficientă, finanțarea a respectat la virgulă bugetul aprobat (chiar dacă a fost cazul ca în 2016 o anumită parte din sumă să fie relocată pentru 2017). Ofițerul de proiect a acționat de fiecare dată ireproșabil, și nu de puține ori am avut nevoie de sfaturi. Nici nu știu ce să spun că ar trebui îmbunătățit. Poate ar fi de menționat faptul că rezultatele încep să apară abia după acumularea și prelucrarea datelor, ori proiectul având doar doi ani, este lesne de înțeles că majoritatea lucrărilor importante vor apărea cel mai probabil după finalizarea proiectului. Mai ales că adesea se poate întâmpla ca o lucrare să fie respinsă. Și nu există nicio procedură ca directorul de proiect să se oblige la a raporta aceste rezultate, sau măcar să poată actualiza lista de lucrări pe care a raportat-o. Un alt aspect important îl consider evaluarea post-implementare a proiectelor. Mi-ar plăcea ca orice evaluator al unei viitoare competiții să poată consulta rezultatele celor care au derulat proiecte din fonduri UEFISCDI. De asemenea, portabilitatea proiectelor găsesc că este o idee foarte bună, deși nu am utilizat-o, sper să nu fie eliminată din regulamentele viitoare. La fel și evaluatorii străini, nu sunt perfecți, dar mult mai obiectivi decât cei din țara noastră.

 

Încheierea vreau să o dedic celor care au făcut posibil ca eu să trăiesc aceste experiențe asociate unui proiect de cercetare,

așadar un sincer mulțumesc!

 

 

mai 2018

Raport Anual: 2016

Dr. Lucian Pârvulescu

Acesta este Raportul Anual pentru etapa 2016 constând în informații detaliate cu referire la bilanțul dintre obiectivele propuse, costuri implicate și rezultatele obținute. Autoritatea Contractantă (UEFISCDI) va primi un document oficial al acestui raport, versiunea publică fiind adaptată pentru a fi mai ușor de citit și înțeles. Raportul Anual este redactat și asumat de către Directorul de Proiect.

 

În cea mai mare parte din etapa 2016, echipa proiectului a fost implicată în prelevarea de noi probe din teren, precum și în prelucrarea acestora în laborator. Prima perioadă a anului reprezintă optimul pentru colectarea probelor în vederea investigațiilor privind fecunditatea (Pachetul 1 de lucru). De asemenea, am reușit să colectăm un număr suficient de probe pentru genetica populațiilor precum și pentru prevalența patogenului Aphanomyces astaci. Investigațiile moleculare au fost efectuate pe parcursul celei de-a doua perioade a anului. Ca urmare a datelor obținute, a fost redactată lucrarea științifică „Hidden sites in distribution of crayfish plague pathogen Aphanomyces astaci in Europe: relic genotype(s) of older outbreaks?”, în acest moment aflându-se în etapa de evaluare la revista Biological Invasions. Lucrarea abordează problematica distribuției diverselor tulpini ale agentului patogen în zona de limită a expansiunii speciei invazivă de rac O. limosus, până la bazinul râului Nistru. Lucrarea se încadrează obiectivelor Pachetului 3 de lucru.

 

 

Perioada optimă pentru colectarea probelor bentonice a început în a doua jumătate a anului, perioadă în care echipa proiectului a desfășurat numeroase deplasări în teren (Pachetul 2 de lucru). Am prelevat cu succes un număr relevant de probe reprezentând populațiile de raci, nevertebrate bentonice, pești, vegetație, detritus, probe care ulterior au fost procesate în laborator în vederea analizelor specifice pentru izotopi stabili. Analizele de izotopi stabili au fost finalizate cu succes în ultima parte a anului 2016, prelucrarea datelor și valorificarea pe plan științific fiind programată pentru anul 2017.

 

 

În ceea ce privește procesul de evaluare al manuscrisului trimis spre publicare în 2015, acesta a fost respins la revista Oecologia și trimis spre evaluare la revista Ecohydrology, jurnal cu un factor de impact de 2,138 (Q1 zona roșie, conform JCR 2015). Lucrarea a fost acceptată și publicată având titlul „Flash-flood potential: a proxy for crayfish habitat stability”.

 

 

Doresc să adaug faptul că instituția gazdă a proiectului sprijină extinderea cercetărilor științifice din jurul proiectului prin punerea la dispoziția directorului de proiect a 50% din cuantumul regiei încasată din proiect. Aceste resurse financiare au permis abordarea unor subiecte noi, complementare, care nu au fost incluse inițial în cererea de finanțare. Am putut astfel încuraja și promova studenți interesați de cercetare științifică, activități concretizate în lucrări și participări la conferințe în calitate de prim-autor. O primă astfel de lucrare ajunsă la maturitate se adresează problematicii descrisă în Pachetul 3 de lucru, prin prisma competiției dintre specia invazivă și specia nativă de rac. Lucrarea „Experimental evidence of the successful invader Orconectes limosus dominating the native Astacus leptodactylus in acquiring shelter and food” se află în evaluare la jurnalul Biologia.

 

 

Studiul a fost prezentat de către autoarea acestuia, studenta Sandra-Florina Lele (membru în echipa proiectului) la International Association of Astacology 21th Symposium, conferință organizată la Real Jardin Botanico, în Madrid. Prezentarea a fost premiată cu distincția „Outstanding Student Poster Award”.

 

 

La aceeași manifestare științifică a fost prezentată și lucrarea „The future of endangered Austropotamobius torrentium (Schrank 1803) in the light of protected areas and habitat fragmentation: a case study from the Carpathians”.

 

 

De asemenea, participarea la conferințe științifice a fost completată în cadrul conferinței Diaspora în Cercetarea Ştiinţifică şi Învăţământul Superior din România - Diaspora şi prietenii săi organizată de către MECS, UEFISCDI, în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timișoara, ocazie cu care Octavian Pacioglu, membru Diaspora integrat cu succes în echipa proiectului, a prezentat lucrarea „Ecologie acvatică şi ecologie spaţială: interdisciplinaritate prin Big Data”.

 

 

Promovarea studenților este o prioritate, astfel în cadrul conferinței Biologia ediția a VIII-a - Procese biologice: aspecte teoretice și aplicații practice, organizată de către Universitatea de Vest din Timișoara, au fost prezentate două lucrări: „Biometria chelelor a patru specii de raci sugerează utilizarea ambidextră” prezentată de către Sandra Lele (studentă, membră în echipa proiectului), și „Potențialul de refacere al populațiilor de raci în sectorul invadat de Dunăre” prezentată de către Adelina Getejanc (student voluntar).

 

 

 

decembrie 2016

▲sus

Promovare media

Universitatea de Vest din Timișoara, Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională

Proiectul nostru a fost promovat în Newsletter-ul din luna februarie 2016.

 

februarie 2016

▲sus

Raport Anual: 2015

Dr. Lucian Pârvulescu

Acesta este Raportul Anual pentru etapa 2015 constând în informații detaliate cu referire la bilanțul dintre obiectivele propuse, costuri implicate și rezultatele obținute. Autoritatea Contractantă (UEFISCDI) va primi un document oficial al acestui raport, versiunea publică fiind adaptată pentru a fi mai ușor de citit și înțeles. Raportul Anual este redactat și asumat de către Directorul de Proiect.

 

Primul moment în implementarea Proiectului a fost Contractarea. După declararea aplicației ca fiind câștigătoare, toate procedurile legale au fost îndeplinite și a fost semnat Contractul de Finanțare nr. 23 din 01 10 2015. Ulterior, procedurile interne în cadrul Universității de Vest din Timișoara (în calitate de Instituției Gazdă) au făcut posibilă angajarea membrilor echipei și demararea procesului de achiziții pentru consumabilele necesare.

 

Din punct de vedere științific, cercetările au început prin prelucrarea datelor preliminare imediat după trimiterea aplicației în procesul de evaluare. Argumentarea obiectivelor a avut la bază un set consistent de date preliminare, date care s-au concretizat într-o primă lucrare științifică acceptată spre publicare în Zoology, jurnal cu un factor de impact de 1,670 (conform JCR 2014). Lucrarea „Plasticity in fecundity highlights the females’ importance in the spiny-cheek crayfish invasion mechanism” se adresează strategiilor reproductive (Pachetul 1 de lucru) exprimate de cele două specii competitoare de raci din bazinul inferior al Dunării. Întrucât specia invazivă este capabilă să-și mărească numărul de ouă până aproape de dublu, și implicit numărul de urmași, am lansat ipoteza că acest fapt ar sta la baza succesului în procesul de invazie.

 

 

De asemenea, tot în vederea cercetării strategiilor reproductive (Pachetul 1 de lucru) am demarat activitățile specifice de colectare a materialului biologic din teren pentru investigarea partenogenezei, o altă posibilă însușire biologică prin care specia invazivă își accentuează șansele de multiplicare în zona activă de invazie.

 

O a doua lucrare se adresează protecției speciilor autohtone (Pachetul 3 de lucru). Ne-am focusat atenția spre abilitatea racilor de a utiliza habitatele acvatice din punct de vedere al stabilității substratului. Astfel, datele despre distribuția geografică au fost puse în relație cu riscul de eroziune, o variabilă extrasă din modelul numeric al terenului. Totodată, datele noastre includ și tipul de refugiu ocupat de fiecare individ în funcție de fermitatea cu care este inserat în substratul râului. Analiza statistică a evidențiat că ambele specii au un optim în care populațiile sunt normal reprezentate, cu o tendință de scădere odată cu creșterea riscului de eroziune. Austropotamobius torrentium a fost găsit ca fiind capabil să speculeze sectoare de râu cu un risc mai pronunțat decât Astacus astacus. De asemenea, proiectând datele pe întreaga rețea hidrografică a României, am putut observa că riscul de eroziune poate fi considerat o variabilă ce explică fragmentarea populațiilor. La momentul raportării, manuscrisul „Shelter choice prevents crayfish population drift in streams” se află în procesul de evaluare la Oecologia.

 

 

Diseminarea rezultatelor a început prin construirea website-ului aferent proiectului și găzduit pe domeniul crayfish.ro. De asemenea, am participat la Congresul Anual de Zoologie al Muzeului „Grigore Antipa” unde a fost prezentată lucrarea „Plasticity in fecundity highlights the females’ importance in the spiny-cheek crayfish invasion mechanism”. Volumul rezumatelor poate fi descărcat de aici.

 

 

decembrie 2015

▲sus

Despre mine

Dr. Octavian Pacioglu

Sunt un biolog pasionat de domeniul ecologiei apelor dulci. Primul contact profesional cu domeniul acvatic a început acum zece ani, când am lucrat ca biolog la compania „Apele Romane”, timp de un an. Apoi, vreme de aproape încă un an am activat ca asistent cercetare la Institutul de Speologie „Emil Racovița” București, unde am lucrat in domeniul apelor subterane și al peșterilor. Acești doi ani aș putea să îi numesc perioada de ucenicie în domeniul ecologiei acvatice. După alți doi ani, în 2007, am început o bursă de doctorat la Universitate Roehampton, Londra, UK, cu o tema de studiu despre impactul poluării cu azotați și al colmatării asupra comunitarilor de nevertebrate caracteristice unor habitate interstițiale care fac legătura dintre râuri și pânza de apă freatică (denumită zonă hiporeică). După obținerea titlului de doctor (2012), am lucrat vreme de șase luni ca postdoctorand la o stațiune de cercetări din Germania (Institutul de Ecologie Acvatică și Piscicultură), în cadrul unui proiect privind efectele toxice ale aluminiului asupra faunei de nevertebrate acvatice. După o pauză de un an petrecută în țară, în vara lui 2013, am început un al doilea postdoctoral, din nou in Anglia, la o stațiune de cercetare afiliată Universității Queen Mary din Londra, amplasată în sudul țării în comitatul Dorset. Proiectul a fost pe o tematică despre rețele trofice în râuri și modul în care nutrienții sunt transferați de la resursele bazale (alge, detritus) către nevertebrate și, în cele din urmă, către pești.

 

Am lucrat împreuna cu Lucian la conceperea acestui proiect cu un caracter interdisciplinar deoarece mi s-a părut o tematica deosebit de interesantă. În plus, experiența acumulată în străinătate în domeniul ecologiei acvatice va fi aplicată în cadrul acestui proiect. Rolul meu va fi îndeosebi în investigarea aspectelor ecologice ale invaziei racului dungat versus racul-de-lac și lacul-de-ponoare. Împreuna cu colegii de la Universitatea de Vest din Timișoara și din străinătate (Universitatea Koblenz-Landau din Germania), vom investiga prin tehnici de ultima oră (izotopi stabili de carbon și azot, analiza moleculară a conținutului stomacal) modul în care specia invaziva de rac interacționează cu cele două specii locale de raci, gradul de suprapunere al nișelor trofice și avantajele ecologice pe care aceasta specie le are în detrimentul celor autohtone. Un alt motiv care m-a atras îl reprezintă reîntoarcerea în România în condiții salariale și profesionale decente, deziderate pe care orice cercetător roman care a petrecut o perioadă îndelungată peste hotare ar dori să o aibă acasă. Toate aceste motive m-au convins să încep o colaborare în cadrul unui proiect interesant, frumos și fezabil.

 

28 octombrie 2015

▲sus

Am început...

Dr. Lucian Pârvulescu

Gândesc de mult timp acest proiect, așadar ideile fiind închegate, tot ceea ce lipsea era finanțarea. Acest fapt s-a petrecut în urma competiției „Tinere echipe de cercetare” din 2014 când am reușit să conving finanțatorul că merită să investească în această idee. Dacă ar fi să descriu acest proiect în câteva cuvinte, aș începe cu faptul că este adresat unui fenomen dinamic, aflat în curs de derulare chiar la marginea țării noastre. Europa de Vest fiind deja de mult timp invadată, la noi este și șansa și răspunderea, invazia nelăsându-ne prea mult timp să stăm pe gânduri. Din acest motiv am început să lucrăm încă de pe parcursul evaluării aplicației, sau chiar înainte, deja echipa deținând date preliminare consistente.

 

Una din întrebările la care ne propunem să aducem un răspuns este ce anume face ca invazia să aibă succes. În această direcție mergem prin investigarea calităților reproductive ale speciei care invadează în paralel cu specia autohtonă. Acest efort a început cu ceva ani în urmă, rezultatele fiind deja acceptate spre publicare. Am reușit să descifrăm faptul că femelele speciei invazive (racul dungat) sunt capabile să își exagereze numărul de ouă pe care le produc în zona de front a invaziei, ceea ce presupunem că reprezintă un avantaj major în fața speciei autohtone (racul-de-lac) al cărui femele nu sunt capabile de o asemenea schimbare. Tot în acest sens vom cerceta dacă femelele racului invaziv sunt capabile de partenogeneză, așa cum a fost deja demonstrat în laborator. Ne aflăm în etapa de colectare a probelor din teren, primele rezultate așteptându-le pe parcursul anului 2016.

O altă direcție de lucru este ecologia invaziei, focusându-ne pe probleme ce țin de pretențiile față de habitatul în care cele două specii trăiesc, dar și în relație cu habitatul racului-de-ponoare ce trăiește în amonte pe afluenții Dunării. Astfel, ne așteptăm să înțelegem mai bine dacă și cât speciile se concurează reciproc în ceea ce privește habitatul, precum și în privința hranei pe care speciile o consumă. Lucrul pe teren va începe în primăvara anului 2016, investigațiile de teren și laborator cel mai probabil extinzându-se până în 2017.

Foarte importante considerăm că sunt și acțiunile de conservare a calității speciilor autohtone, de evaluare a șanselor pe care acestea le au în fața acestui invadator de succes care vine la pachet cu o boală de natură miceliană numită ciuma racilor ce este cauzată de agentul patogen Aphanomyces astaci. Lucrăm la inventarierea incidenței patogenului în Dunărea inferioară, Delta Dunării, Marea Neagră și Nistru. Avem date preliminare consistente, amănuntele devenind disponibile după publicare.

 

Cu siguranță acestea sunt doar câteva direcții de lucru, alte câteva idei fiind în curs de implementare fără a solicita fonduri suplimentare, venind din inerția proiectului. La momentul oportun ele vor fi făcute publice și vor sta alături de rezultatele propuse a fi realizate în cadrul acestui proiect de cercetare.

 

Vreau să închei acest prim mesaj către publicul larg prin a-mi exprima optimismul și suportul pentru echipa acestui proiect. Am avut grijă să includ cercetători experimentați (ecologi, geneticieni, matematicieni), precum și cercetători la început de carieră. Un fapt ce mă face foarte fericit este că în echipa mea se află un cercetător experimentat din Diaspora care a găsit că este bine pentru el și cariera lui să ni se alăture, la fel de mult bucurându-mă faptul că o studentă în anul II de facultate are un loc de muncă în acest proiect. Toate acestea sunt importante pentru mine cu atât mai mult cu cât mă aflu pentru prima oară în calitatea de a conduce un proiect de cercetare.

 

23 octombrie 2015

▲sus

Date tehnice despre competiție

Denumire program: PN II Resurse Umane
Subprogram: Proiecte de cercetare pentru stimularea constituirii de tinere echipe de cercetare independente
Finanțare: bugetul de stat al României
Autoritatea contractantă: Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI)
Regulamentul competiției: aici >>
Lista proiectelor declarate câștigătoare în competiția 2014, domeniul Biologie și Ecologie: aici >>

© Lucian Pârvulescu