Povestea proiectului meu a început încă din 2012.

Atunci am depus pentru prima dată o propunere de proiect, și deși nu am câștigat, am apreciat foarte mult existența unor cerințe minimale pentru participarea la competiție. Departe de a fi descurajat, am continuat să îmi îmbunătățesc indicatorii de performanță raportându-mă la cerințele respective, iar în 2014 propunerea mea s-a bucurat de un punctaj care m-a situat pe locurile finanțabile. Am avut mereu încredere că voi câștiga la un moment dat, mărturisesc că singura necunoscută era momentul când va apărea o nouă competiție, lipsa predictibilității fiind una dintre cele mai negre bile (poate singura) pe care aș atribui-o UEFISCDI-ului.

Am avut încredere că voi câștiga deoarece am propus un proiect frumos, nu neapărat pentru că se adresează racilor, animalele cu care îmi împart cariera, ci pentru că vizam să abordez un subiect în tendință cu actualitatea, și anume biologia invaziei. România era la acel moment una dintre puținele țări europene încă neinvadate de către un rac de origine americană, racul dungat (Orconectes limosus), specie care făcuse deja ravagii în vestul Europei. La noi invazia se desfășura în timp real, pe Dunăre, lucru pe care alte țări mult mai avansate în privința cercetărilor în domeniul ecologiei nu și-l mai permiteau din motive obiective, invazia deja se petrecuse cu câteva decenii în urmă.

Multe întrebări și-ar fi putut găsi răspunsuri dacă mi-ar fi dată ocazia să investesc în aceasta idee. Și finanțarea UEFISCDI din 2014 mi-a permis asta. Chiar înainte de a afla rezultatele, aveam deja în evaluare o lucrare care demonstra că racul invaziv este un competitor superior speciei native deoarece femelele acestuia sunt capabile să mărească numărul de ouă în zona de invazie activă.

A urmat apoi travaliul managementului: achiziții, angajarea membrilor echipei, raportarea, lucruri pe care nu le mai făcusem până atunci. Mi-a plăcut ce am făcut și la fiecare dintre acestea am avut grijă să fie totul impecabil. Terenul a fost partea cea mai frumoasă din proiect, lucru pe care orice zoolog sau ecolog îl apreciază în mod deosebit. Cantitatea mare de date noi ne-a deschis calea spre noi idei, idei la care nici nu ne gândisem la data depunerii propunerii de proiect. Le-am luat pe toate în lucru, am extins echipa prin studenți și parteneri ne-remunerați, dar care au putut beneficia alături de noi de consumabilele din proiect. Am obținut rezultate preliminare și finale cu care am mers la câteva conferințe importante, la una dintre ele o studentă din echipa proiectului fiind apreciată cu premiul pentru „cel mai bun poster”, chiar dacă concurența era formată din doctoranzi de prin toată lumea. Rezultatele finale se află concretizate în cele cinci lucrări științifice deja publicate, precum și în cele 6 aflate în curs de evaluare.

O lista destul de consistentă de lucrări se află pe masa de lucru, încă necesitând muncă de prelucrare pentru a demonstra ceea ce ne-am propus. Avem noroc prin faptul că instituția gazdă ne-a permis să utilizăm 50% din regia proiectului tot în scop de cercetare, astfel am investit în continuare în și mai multe analize genetice sau de izotopi stabili. Lista rezultatelor, precum și a lucrărilor în curs de evaluare (sau de scriere), poate fi consultată pe acest website accesând pagina Rezultatele proiectului. A fost o reală bucurie să aflăm că proiectul nostru a primit calificativul A+ la evaluarea finală de către experții UEFISCDI.

Pentru cariera mea, acest proiect a însemnat un pas foarte important, permițându-mi să concurez pe un post de conferențiar universitar. Mărturisesc că și în plan personal m-am putut dezvolta mult, veniturile fiindu-mi considerabil mai mari pe perioada proiectului. Cel mai important însă, este faptul că acest proiect mi-a conferit încredere că pot accesa și alte proiecte. Singura problemă, așa cum am mai spus, este lipsa de competiții care să-mi faciliteze traiectoria profesională. În mod normal, după un proiect ar trebui să urmeze un alt proiect, dar știm cu toții că nimeni nu știe când va fi lansată următoarea competiție.

Relația mea, ca director de proiect, cu UEFISCDI a fost una impecabilă: comunicarea foarte eficientă, finanțarea a respectat la virgulă bugetul aprobat (chiar dacă a fost cazul ca în 2016 o anumită parte din sumă să fie relocată pentru 2017). Ofițerul de proiect a acționat de fiecare dată ireproșabil, și nu de puține ori am avut nevoie de sfaturi. Nici nu știu ce să spun că ar trebui îmbunătățit. Poate ar fi de menționat faptul că rezultatele încep să apară abia după acumularea și prelucrarea datelor, ori proiectul având doar doi ani, este lesne de înțeles că majoritatea lucrărilor importante vor apărea cel mai probabil după finalizarea proiectului. Mai ales că adesea se poate întâmpla ca o lucrare să fie respinsă. Și nu există nicio procedură ca directorul de proiect să se oblige la a raporta aceste rezultate, sau măcar să poată actualiza lista de lucrări pe care a raportat-o. Un alt aspect important îl consider evaluarea post-implementare a proiectelor. Mi-ar plăcea ca orice evaluator al unei viitoare competiții să poată consulta rezultatele celor care au derulat proiecte din fonduri UEFISCDI. De asemenea, portabilitatea proiectelor găsesc că este o idee foarte bună, deși nu am utilizat-o, sper să nu fie eliminată din regulamentele viitoare. La fel și evaluatorii străini, nu sunt perfecți, dar mult mai obiectivi decât cei din țara noastră.

Încheierea vreau să o dedic celor care au făcut posibil ca eu să trăiesc aceste experiențe asociate unui proiect de cercetare,

așadar un sincer mulțumesc!

mai 2018

Acesta este Raportul Anual pentru etapa 2016 constând în informații detaliate cu referire la bilanțul dintre obiectivele propuse, costuri implicate și rezultatele obținute. Autoritatea Contractantă (UEFISCDI) va primi un document oficial al acestui raport, versiunea publică fiind adaptată pentru a fi mai ușor de citit și înțeles. Raportul Anual este redactat și asumat de către Directorul de Proiect.

În cea mai mare parte din etapa 2016, echipa proiectului a fost implicată în prelevarea de noi probe din teren, precum și în prelucrarea acestora în laborator. Prima perioadă a anului reprezintă optimul pentru colectarea probelor în vederea investigațiilor privind fecunditatea (Pachetul 1 de lucru). De asemenea, am reușit să colectăm un număr suficient de probe pentru genetica populațiilor precum și pentru prevalența patogenului Aphanomyces astaci. Investigațiile moleculare au fost efectuate pe parcursul celei de-a doua perioade a anului. Ca urmare a datelor obținute, a fost redactată lucrarea științifică „Hidden sites in distribution of crayfish plague pathogen Aphanomyces astaci in Europe: relic genotype(s) of older outbreaks?”, în acest moment aflându-se în etapa de evaluare la revista Biological Invasions. Lucrarea abordează problematica distribuției diverselor tulpini ale agentului patogen în zona de limită a expansiunii speciei invazivă de rac O. limosus, până la bazinul râului Nistru. Lucrarea se încadrează obiectivelor Pachetului 3 de lucru.

Perioada optimă pentru colectarea probelor bentonice a început în a doua jumătate a anului, perioadă în care echipa proiectului a desfășurat numeroase deplasări în teren (Pachetul 2 de lucru). Am prelevat cu succes un număr relevant de probe reprezentând populațiile de raci, nevertebrate bentonice, pești, vegetație, detritus, probe care ulterior au fost procesate în laborator în vederea analizelor specifice pentru izotopi stabili. Analizele de izotopi stabili au fost finalizate cu succes în ultima parte a anului 2016, prelucrarea datelor și valorificarea pe plan științific fiind programată pentru anul 2017.

În ceea ce privește procesul de evaluare al manuscrisului trimis spre publicare în 2015, acesta a fost respins la revista Oecologia și trimis spre evaluare la revista Ecohydrology, jurnal cu un factor de impact de 2,138 (Q1 zona roșie, conform JCR 2015). Lucrarea a fost acceptată și publicată având titlul „Flash-flood potential: a proxy for crayfish habitat stability”.

Doresc să adaug faptul că instituția gazdă a proiectului sprijină extinderea cercetărilor științifice din jurul proiectului prin punerea la dispoziția directorului de proiect a 50% din cuantumul regiei încasată din proiect. Aceste resurse financiare au permis abordarea unor subiecte noi, complementare, care nu au fost incluse inițial în cererea de finanțare. Am putut astfel încuraja și promova studenți interesați de cercetare științifică, activități concretizate în lucrări și participări la conferințe în calitate de prim-autor. O primă astfel de lucrare ajunsă la maturitate se adresează problematicii descrisă în Pachetul 3 de lucru, prin prisma competiției dintre specia invazivă și specia nativă de rac. Lucrarea „Experimental evidence of the successful invader Orconectes limosus dominating the native Astacus leptodactylus in acquiring shelter and food” se află în evaluare la jurnalul Biologia.

Studiul a fost prezentat de către autoarea acestuia, studenta Sandra-Florina Lele (membru în echipa proiectului) la International Association of Astacology 21th Symposium, conferință organizată la Real Jardin Botanico, în Madrid. Prezentarea a fost premiată cu distincția „Outstanding Student Poster Award”.

La aceeași manifestare științifică a fost prezentată și lucrarea „The future of endangered Austropotamobius torrentium (Schrank 1803) in the light of protected areas and habitat fragmentation: a case study from the Carpathians”.

De asemenea, participarea la conferințe științifice a fost completată în cadrul conferinței Diaspora în Cercetarea Ştiinţifică şi Învăţământul Superior din România - Diaspora şi prietenii săi organizată de către MECS, UEFISCDI, în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timișoara, ocazie cu care Octavian Pacioglu, membru Diaspora integrat cu succes în echipa proiectului, a prezentat lucrarea „Ecologie acvatică şi ecologie spaţială: interdisciplinaritate prin Big Data”.

Promovarea studenților este o prioritate, astfel în cadrul conferinței Biologia ediția a VIII-a - Procese biologice: aspecte teoretice și aplicații practice, organizată de către Universitatea de Vest din Timișoara, au fost prezentate două lucrări: „Biometria chelelor a patru specii de raci sugerează utilizarea ambidextră” prezentată de către Sandra Lele (studentă, membră în echipa proiectului), și „Potențialul de refacere al populațiilor de raci în sectorul invadat de Dunăre” prezentată de către Adelina Getejanc (student voluntar).

decembrie 2016

Acesta este Raportul Anual pentru etapa 2015 constând în informații detaliate cu referire la bilanțul dintre obiectivele propuse, costuri implicate și rezultatele obținute. Autoritatea Contractantă (UEFISCDI) va primi un document oficial al acestui raport, versiunea publică fiind adaptată pentru a fi mai ușor de citit și înțeles. Raportul Anual este redactat și asumat de către Directorul de Proiect.

Primul moment în implementarea Proiectului a fost Contractarea. După declararea aplicației ca fiind câștigătoare, toate procedurile legale au fost îndeplinite și a fost semnat Contractul de Finanțare nr. 23 din 01 10 2015. Ulterior, procedurile interne în cadrul Universității de Vest din Timișoara (în calitate de Instituției Gazdă) au făcut posibilă angajarea membrilor echipei și demararea procesului de achiziții pentru consumabilele necesare.

Din punct de vedere științific, cercetările au început prin prelucrarea datelor preliminare imediat după trimiterea aplicației în procesul de evaluare. Argumentarea obiectivelor a avut la bază un set consistent de date preliminare, date care s-au concretizat într-o primă lucrare științifică acceptată spre publicare în Zoology, jurnal cu un factor de impact de 1,670 (conform JCR 2014). Lucrarea „Plasticity in fecundity highlights the females’ importance in the spiny-cheek crayfish invasion mechanism” se adresează strategiilor reproductive (Pachetul 1 de lucru) exprimate de cele două specii competitoare de raci din bazinul inferior al Dunării. Întrucât specia invazivă este capabilă să-și mărească numărul de ouă până aproape de dublu, și implicit numărul de urmași, am lansat ipoteza că acest fapt ar sta la baza succesului în procesul de invazie.

De asemenea, tot în vederea cercetării strategiilor reproductive (Pachetul 1 de lucru) am demarat activitățile specifice de colectare a materialului biologic din teren pentru investigarea partenogenezei, o altă posibilă însușire biologică prin care specia invazivă își accentuează șansele de multiplicare în zona activă de invazie.

O a doua lucrare se adresează protecției speciilor autohtone (Pachetul 3 de lucru). Ne-am focusat atenția spre abilitatea racilor de a utiliza habitatele acvatice din punct de vedere al stabilității substratului. Astfel, datele despre distribuția geografică au fost puse în relație cu riscul de eroziune, o variabilă extrasă din modelul numeric al terenului. Totodată, datele noastre includ și tipul de refugiu ocupat de fiecare individ în funcție de fermitatea cu care este inserat în substratul râului. Analiza statistică a evidențiat că ambele specii au un optim în care populațiile sunt normal reprezentate, cu o tendință de scădere odată cu creșterea riscului de eroziune. Austropotamobius torrentium a fost găsit ca fiind capabil să speculeze sectoare de râu cu un risc mai pronunțat decât Astacus astacus. De asemenea, proiectând datele pe întreaga rețea hidrografică a României, am putut observa că riscul de eroziune poate fi considerat o variabilă ce explică fragmentarea populațiilor. La momentul raportării, manuscrisul „Shelter choice prevents crayfish population drift in streams” se află în procesul de evaluare la Oecologia.

Diseminarea rezultatelor a început prin construirea website-ului aferent proiectului și găzduit pe domeniul crayfish.ro. De asemenea, am participat la Congresul Anual de Zoologie al Muzeului „Grigore Antipa” unde a fost prezentată lucrarea „Plasticity in fecundity highlights the females’ importance in the spiny-cheek crayfish invasion mechanism”. Volumul rezumatelor poate fi descărcat de aici.

decembrie 2015