Aici găsiți comentarii, opinii,
sugestii sau critici la adresa proiectului „Mecanismul invaziei
racului dungat în bazinul inferior al Dunării”, puncte de vedere
adresate publicului larg, exprimate atât din interiorul cât și din exteriorul echipei de
cercetare.
în loc de Raport
Final
Dr. Lucian
Pârvulescu
Povestea proiectului meu a început încă din 2012.
Atunci am depus pentru prima dată o propunere de proiect, și deși nu am câștigat, am apreciat foarte mult existența unor cerințe minimale pentru participarea la competiție. Departe de a fi descurajat, am continuat să îmi îmbunătățesc indicatorii de performanță raportându-mă la cerințele respective, iar în 2014 propunerea mea s-a bucurat de un punctaj care m-a situat pe locurile finanțabile. Am avut mereu încredere că voi câștiga la un moment dat, mărturisesc că singura necunoscută era momentul când va apărea o nouă competiție, lipsa predictibilității fiind una dintre cele mai negre bile (poate singura) pe care aș atribui-o UEFISCDI-ului.
Am avut încredere că voi câștiga deoarece am propus un proiect frumos, nu neapărat pentru că se adresează racilor, animalele cu care îmi împart cariera, ci pentru că vizam să abordez un subiect în tendință cu actualitatea, și anume biologia invaziei. România era la acel moment una dintre puținele țări europene încă neinvadate de către un rac de origine americană, racul dungat (Orconectes limosus), specie care făcuse deja ravagii în vestul Europei. La noi invazia se desfășura în timp real, pe Dunăre, lucru pe care alte țări mult mai avansate în privința cercetărilor în domeniul ecologiei nu și-l mai permiteau din motive obiective, invazia deja se petrecuse cu câteva decenii în urmă.
Multe întrebări și-ar fi putut găsi răspunsuri dacă mi-ar fi dată ocazia să investesc în aceasta idee. Și finanțarea UEFISCDI din 2014 mi-a permis asta. Chiar înainte de a afla rezultatele, aveam deja în evaluare o lucrare care demonstra că racul invaziv este un competitor superior speciei native deoarece femelele acestuia sunt capabile să mărească numărul de ouă în zona de invazie activă.
A urmat apoi travaliul managementului: achiziții, angajarea membrilor echipei, raportarea, lucruri pe care nu le mai făcusem până atunci. Mi-a plăcut ce am făcut și la fiecare dintre acestea am avut grijă să fie totul impecabil. Terenul a fost partea cea mai frumoasă din proiect, lucru pe care orice zoolog sau ecolog îl apreciază în mod deosebit. Cantitatea mare de date noi ne-a deschis calea spre noi idei, idei la care nici nu ne gândisem la data depunerii propunerii de proiect. Le-am luat pe toate în lucru, am extins echipa prin studenți și parteneri ne-remunerați, dar care au putut beneficia alături de noi de consumabilele din proiect. Am obținut rezultate preliminare și finale cu care am mers la câteva conferințe importante, la una dintre ele o studentă din echipa proiectului fiind apreciată cu premiul pentru „cel mai bun poster”, chiar dacă concurența era formată din doctoranzi de prin toată lumea. Rezultatele finale se află concretizate în cele cinci lucrări științifice deja publicate, precum și în cele 6 aflate în curs de evaluare.
O lista destul de consistentă de lucrări se află pe masa de lucru, încă necesitând muncă de prelucrare pentru a demonstra ceea ce ne-am propus. Avem noroc prin faptul că instituția gazdă ne-a permis să utilizăm 50% din regia proiectului tot în scop de cercetare, astfel am investit în continuare în și mai multe analize genetice sau de izotopi stabili. Lista rezultatelor, precum și a lucrărilor în curs de evaluare (sau de scriere), poate fi consultată pe
acest website accesând pagina
Rezultatele proiectului.
A fost o reală bucurie să aflăm că proiectul nostru a primit
calificativul
A+ la evaluarea finală de către
experții UEFISCDI.
Pentru cariera mea, acest proiect a însemnat un pas foarte important, permițându-mi să concurez pe un post de conferențiar universitar. Mărturisesc că și în plan personal m-am putut dezvolta mult, veniturile fiindu-mi considerabil mai mari pe perioada proiectului. Cel mai important însă, este faptul că acest proiect mi-a conferit încredere că pot accesa și alte proiecte. Singura problemă, așa cum am mai spus, este lipsa de competiții care să-mi faciliteze traiectoria profesională. În mod normal, după un proiect ar trebui să urmeze un
alt proiect, dar știm cu toții că nimeni nu știe când va fi lansată următoarea competiție.
Relația mea, ca director de proiect, cu UEFISCDI a fost una impecabilă: comunicarea foarte eficientă, finanțarea a respectat la virgulă bugetul aprobat (chiar dacă a fost cazul ca în 2016 o anumită parte din sumă să fie relocată pentru 2017). Ofițerul de proiect a acționat de fiecare dată ireproșabil, și nu de puține ori am avut nevoie de sfaturi. Nici nu știu ce să spun că ar trebui îmbunătățit. Poate ar fi de menționat faptul că rezultatele încep să apară abia după acumularea și prelucrarea datelor, ori proiectul având doar doi ani, este lesne de înțeles că majoritatea lucrărilor importante vor apărea cel mai probabil după finalizarea proiectului. Mai ales că adesea se poate întâmpla ca o lucrare să fie respinsă. Și nu există nicio procedură ca directorul de proiect să se oblige la a raporta aceste rezultate, sau măcar să poată actualiza lista de lucrări pe care a raportat-o. Un alt aspect important îl consider evaluarea post-implementare a proiectelor. Mi-ar plăcea ca orice evaluator al unei viitoare competiții să poată consulta rezultatele celor care au derulat proiecte din fonduri UEFISCDI. De asemenea, portabilitatea proiectelor găsesc că este o idee foarte bună, deși nu am utilizat-o, sper să nu fie eliminată din regulamentele viitoare. La fel și evaluatorii străini, nu sunt perfecți, dar mult mai obiectivi decât cei din țara noastră.
Încheierea vreau să o dedic celor
care au făcut posibil ca eu să trăiesc aceste experiențe asociate
unui proiect de cercetare,
așadar un sincer mulțumesc!
mai 2018
Raport
Anual: 2016
Dr. Lucian
Pârvulescu
Acesta este Raportul Anual pentru etapa 2016 constând în informații detaliate cu referire
la bilanțul dintre obiectivele propuse, costuri implicate și
rezultatele obținute. Autoritatea Contractantă (UEFISCDI) va primi
un document oficial al acestui raport, versiunea publică fiind
adaptată pentru a fi mai ușor de citit și înțeles. Raportul
Anual
este redactat și asumat de către Directorul de Proiect.
În cea mai mare parte din etapa 2016, echipa proiectului a fost implicată în prelevarea de noi probe din teren, precum și în prelucrarea acestora în laborator. Prima perioadă a anului reprezintă optimul pentru colectarea probelor în vederea investigațiilor privind fecunditatea (Pachetul 1 de lucru). De asemenea, am reușit să colectăm un număr suficient de probe pentru genetica populațiilor precum și pentru prevalența patogenului
Aphanomyces astaci. Investigațiile moleculare au fost efectuate pe parcursul celei de-a doua perioade a anului. Ca urmare a datelor obținute, a fost redactată lucrarea științifică „Hidden
sites in distribution of crayfish plague pathogen Aphanomyces astaci
in Europe: relic genotype(s) of older outbreaks?”, în acest moment aflându-se în etapa de evaluare la revista
Biological Invasions. Lucrarea abordează problematica distribuției diverselor tulpini ale agentului patogen în zona de limită a expansiunii speciei invazivă de rac
O. limosus, până la bazinul râului Nistru. Lucrarea se încadrează obiectivelor Pachetului 3 de lucru.
Perioada optimă pentru colectarea probelor bentonice a început în a doua jumătate a anului, perioadă în care echipa proiectului a desfășurat numeroase deplasări în teren (Pachetul 2 de lucru). Am prelevat cu succes un număr relevant de probe reprezentând populațiile de raci, nevertebrate bentonice, pești, vegetație, detritus, probe care ulterior au fost procesate în laborator în vederea analizelor specifice pentru izotopi stabili. Analizele de izotopi stabili au fost finalizate cu succes în ultima parte a anului 2016, prelucrarea datelor și valorificarea pe plan științific fiind programată pentru anul 2017.
În ceea ce privește procesul de evaluare al manuscrisului trimis spre publicare în 2015, acesta a fost respins la revista Oecologia și trimis spre evaluare la revista
Ecohydrology, jurnal cu un factor de impact de 2,138 (Q1 zona
roșie, conform
JCR 2015). Lucrarea a fost acceptată și publicată având titlul „Flash-flood potential: a proxy for crayfish habitat stability”.
Doresc să adaug faptul că instituția gazdă a proiectului sprijină extinderea cercetărilor științifice din jurul proiectului prin punerea la dispoziția directorului de proiect a 50% din cuantumul regiei încasată din proiect. Aceste resurse financiare au permis abordarea unor subiecte noi, complementare, care nu au fost incluse inițial în cererea de finanțare. Am putut astfel încuraja și promova studenți interesați de cercetare științifică, activități concretizate în lucrări și participări la conferințe în calitate de prim-autor. O primă astfel de lucrare ajunsă la maturitate se adresează problematicii descrisă în
Pachetul 3 de lucru, prin prisma competiției dintre specia invazivă și specia nativă de rac. Lucrarea „Experimental evidence of the successful invader
Orconectes limosus dominating the native Astacus leptodactylus in acquiring shelter and food” se află în evaluare la jurnalul
Biologia.
Studiul a fost prezentat de către autoarea acestuia, studenta Sandra-Florina Lele (membru în echipa proiectului) la International Association of Astacology 21th Symposium, conferință organizată
la Real Jardin Botanico, în Madrid. Prezentarea a fost premiată cu distincția „Outstanding Student Poster Award”.
La aceeași manifestare științifică
a fost prezentată și lucrarea „The future of endangered
Austropotamobius torrentium (Schrank 1803) in the light of protected areas and habitat fragmentation: a case study from the Carpathians”.
De asemenea, participarea la conferințe științifice a fost completată în cadrul conferinței
Diaspora în Cercetarea Ştiinţifică şi Învăţământul Superior din România - Diaspora şi prietenii săi organizată de către MECS, UEFISCDI, în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timișoara, ocazie cu care Octavian Pacioglu, membru Diaspora integrat cu succes în echipa proiectului,
a prezentat lucrarea „Ecologie acvatică şi ecologie spaţială: interdisciplinaritate prin Big Data”.
Promovarea studenților este o prioritate, astfel în cadrul conferinței
Biologia ediția a VIII-a - Procese biologice: aspecte teoretice și aplicații practice, organizată de către Universitatea de Vest din Timișoara, au fost prezentate două lucrări: „Biometria chelelor a patru specii de raci sugerează utilizarea ambidextră”
prezentată
de către Sandra Lele (studentă, membră în echipa proiectului), și „Potențialul de refacere al populațiilor de raci în sectorul invadat de Dunăre”
prezentată
de către Adelina Getejanc (student voluntar).
Acesta este Raportul Anual pentru etapa 2015 constând în informații detaliate cu referire
la bilanțul dintre obiectivele propuse, costuri implicate și
rezultatele obținute. Autoritatea Contractantă (UEFISCDI) va primi
un document oficial al acestui raport, versiunea publică fiind
adaptată pentru a fi mai ușor de citit și înțeles. Raportul
Anual
este redactat și asumat de către Directorul de Proiect.
Primul moment în implementarea
Proiectului a fost Contractarea. După declararea aplicației ca fiind
câștigătoare, toate procedurile legale au fost îndeplinite și a fost
semnat Contractul de Finanțare nr. 23 din 01 10 2015. Ulterior,
procedurile interne în cadrul Universității de Vest din Timișoara
(în calitate de Instituției Gazdă) au făcut posibilă angajarea
membrilor echipei și demararea procesului de achiziții pentru
consumabilele necesare.
Din punct de vedere științific,
cercetările au început prin prelucrarea datelor preliminare imediat
după trimiterea aplicației în procesul de evaluare. Argumentarea
obiectivelor a avut la bază un set consistent de date preliminare,
date care s-au concretizat într-o primă lucrare științifică
acceptată spre publicare în
Zoology, jurnal cu un factor de impact
de 1,670 (conform
JCR 2014). Lucrarea „Plasticity
in fecundity highlights the females’ importance in the spiny-cheek
crayfish invasion mechanism” se
adresează strategiilor reproductive (Pachetul 1 de lucru)
exprimate de cele două specii competitoare de raci din bazinul
inferior al Dunării. Întrucât specia invazivă este capabilă să-și
mărească numărul de ouă până aproape de dublu, și implicit numărul
de urmași, am lansat ipoteza că acest fapt ar sta la baza succesului
în procesul de invazie.
De asemenea, tot în vederea
cercetării strategiilor reproductive (Pachetul 1 de lucru) am
demarat activitățile specifice de colectare a materialului biologic
din teren pentru investigarea partenogenezei, o altă posibilă
însușire biologică
prin care specia invazivă își accentuează șansele de multiplicare în
zona activă de invazie.
O a doua lucrare se adresează protecției speciilor autohtone (Pachetul
3 de lucru). Ne-am focusat atenția spre abilitatea racilor de a utiliza
habitatele acvatice din punct de vedere al stabilității substratului. Astfel, datele despre distribuția geografică au fost puse
în relație cu riscul de eroziune, o variabilă extrasă din modelul
numeric al terenului. Totodată, datele noastre includ și tipul de refugiu
ocupat de fiecare individ în funcție de fermitatea cu care este
inserat în substratul râului. Analiza statistică a
evidențiat că ambele specii au un optim în care populațiile sunt
normal reprezentate, cu o tendință de scădere odată cu creșterea
riscului de eroziune. Austropotamobius torrentium a fost
găsit ca fiind capabil să speculeze sectoare de râu cu un risc mai
pronunțat decât Astacus astacus. De asemenea, proiectând
datele pe întreaga rețea hidrografică a României, am putut observa că
riscul de eroziune poate fi considerat o variabilă ce explică
fragmentarea populațiilor. La momentul raportării, manuscrisul
„Shelter choice prevents crayfish population drift in streams” se
află în procesul de evaluare la
Oecologia.
Diseminarea
rezultatelor a început prin construirea website-ului aferent
proiectului și găzduit pe domeniul crayfish.ro. De asemenea, am
participat la Congresul Anual de Zoologie al Muzeului „Grigore
Antipa” unde a fost prezentată lucrarea „Plasticity
in fecundity highlights the females’ importance in the spiny-cheek
crayfish invasion mechanism”.
Volumul rezumatelor poate fi descărcat de
aici.
Sunt un biolog pasionat de domeniul ecologiei apelor dulci. Primul contact profesional cu domeniul acvatic a
început acum zece ani, când am lucrat ca biolog la compania „Apele Romane”, timp de un an. Apoi, vreme de aproape
încă un an am activat ca asistent cercetare la Institutul de Speologie
„Emil Racovița” București, unde am lucrat in domeniul apelor subterane
și al peșterilor. Acești doi ani aș putea să îi numesc perioada de ucenicie
în domeniul ecologiei acvatice. După alți doi ani, în 2007, am
început o bursă de doctorat la Universitate Roehampton, Londra, UK, cu o tema de studiu despre impactul
poluării cu azotați și al colmatării asupra comunitarilor de nevertebrate caracteristice unor habitate
interstițiale care fac legătura dintre râuri și pânza de apă freatică (denumită
zonă hiporeică). După obținerea titlului de doctor (2012), am lucrat vreme de
șase luni ca postdoctorand la o stațiune de cercetări din Germania
(Institutul de Ecologie Acvatică și Piscicultură), în cadrul unui proiect privind efectele toxice ale aluminiului asupra faunei de nevertebrate acvatice.
După o pauză de un an petrecută în țară, în vara lui 2013, am
început un al doilea postdoctoral, din nou in Anglia, la o stațiune
de cercetare afiliată Universității Queen Mary din Londra, amplasată
în sudul țării în comitatul Dorset. Proiectul a fost pe o tematică despre
rețele trofice în râuri și modul în care nutrienții sunt transferați de la resursele bazale (alge, detritus)
către nevertebrate și, în cele din urmă, către pești.
Am lucrat împreuna cu Lucian la conceperea acestui proiect cu un caracter interdisciplinar deoarece mi s-a
părut o tematica deosebit de interesantă. În plus, experiența acumulată
în străinătate în domeniul ecologiei acvatice va fi aplicată în cadrul acestui proiect. Rolul meu va fi
îndeosebi în investigarea aspectelor ecologice ale invaziei racului dungat versus racul-de-lac
și lacul-de-ponoare. Împreuna cu colegii de la Universitatea de Vest
din Timișoara și din străinătate (Universitatea Koblenz-Landau din Germania), vom investiga prin tehnici de ultima oră (izotopi stabili de carbon
și azot, analiza moleculară a conținutului stomacal) modul în care specia invaziva de rac
interacționează cu cele două specii locale de raci, gradul de suprapunere al
nișelor trofice și avantajele ecologice pe care aceasta specie le are
în detrimentul celor autohtone. Un alt motiv care m-a atras îl
reprezintă reîntoarcerea în România în condiții salariale și profesionale decente, deziderate pe care orice
cercetător roman care a petrecut o perioadă îndelungată peste hotare ar dori să o
aibă acasă. Toate aceste motive m-au convins să încep o colaborare în cadrul unui proiect interesant, frumos
și fezabil.
Gândesc de mult timp acest
proiect, așadar ideile fiind închegate, tot ceea ce lipsea era finanțarea. Acest
fapt s-a petrecut în urma competiției „Tinere echipe de cercetare”
din 2014 când am reușit să conving
finanțatorul că merită să investească în această idee. Dacă ar
fi să descriu acest proiect în câteva cuvinte, aș începe cu faptul
că este adresat unui fenomen dinamic, aflat în curs de derulare
chiar la marginea țării noastre. Europa de Vest fiind deja de mult
timp invadată, la noi este și șansa și răspunderea, invazia nelăsându-ne prea mult timp să stăm pe gânduri. Din acest motiv am
început să lucrăm încă de pe parcursul evaluării aplicației, sau
chiar înainte, deja echipa deținând date preliminare consistente.
Una din întrebările la care ne
propunem să aducem un răspuns este ce anume face ca invazia să aibă
succes. În această direcție mergem prin investigarea calităților
reproductive ale speciei care invadează în paralel cu specia
autohtonă. Acest efort a început cu ceva ani în urmă,
rezultatele
fiind deja acceptate spre publicare. Am reușit să descifrăm faptul
că femelele speciei invazive (racul
dungat) sunt capabile să își exagereze numărul de ouă pe care le
produc în zona de front a invaziei, ceea ce presupunem că reprezintă
un avantaj major în fața speciei autohtone (racul-de-lac)
al cărui femele nu sunt capabile de o asemenea schimbare. Tot în
acest sens vom cerceta dacă femelele racului invaziv sunt capabile
de partenogeneză, așa cum a fost deja
demonstrat
în laborator. Ne aflăm în etapa de colectare a probelor din teren,
primele rezultate așteptându-le pe parcursul anului 2016.
O altă direcție de lucru este
ecologia invaziei, focusându-ne pe probleme ce țin de pretențiile
față de habitatul în care cele două specii trăiesc, dar și în
relație cu habitatul
racului-de-ponoare ce trăiește în amonte pe afluenții Dunării.
Astfel, ne așteptăm să înțelegem mai bine dacă și cât speciile se
concurează reciproc în ceea ce privește habitatul, precum și în
privința hranei pe care speciile o consumă. Lucrul pe teren va
începe în primăvara anului 2016, investigațiile de teren și
laborator cel mai probabil extinzându-se până în 2017.
Foarte importante considerăm că
sunt și acțiunile de conservare a calității speciilor autohtone, de
evaluare a șanselor pe care acestea le au în fața acestui invadator
de succes care vine la pachet cu o boală de natură miceliană numită
ciuma racilor ce este cauzată de agentul patogen Aphanomyces
astaci. Lucrăm la inventarierea incidenței patogenului în
Dunărea inferioară, Delta Dunării, Marea Neagră și Nistru. Avem date
preliminare consistente, amănuntele devenind disponibile după
publicare.
Cu siguranță acestea sunt doar
câteva direcții de lucru, alte câteva idei fiind în curs de
implementare fără a solicita fonduri suplimentare, venind din
inerția proiectului. La momentul oportun ele vor fi făcute publice
și vor sta alături de
rezultatele
propuse a fi realizate în cadrul acestui proiect de cercetare.
Vreau să închei acest prim mesaj către publicul larg prin a-mi
exprima optimismul și suportul pentru
echipa acestui
proiect. Am avut grijă să includ cercetători experimentați
(ecologi, geneticieni, matematicieni), precum și cercetători la început
de carieră. Un fapt ce mă face foarte fericit este că în echipa mea
se află un cercetător experimentat din Diaspora care a găsit că este
bine pentru el și cariera lui să ni se alăture, la fel de mult
bucurându-mă faptul că o studentă în anul II de facultate are un loc
de muncă în acest proiect. Toate acestea sunt importante pentru
mine cu atât mai mult cu cât mă aflu pentru prima oară în calitatea
de a conduce un proiect de cercetare.
Denumire program: PN II Resurse Umane Subprogram: Proiecte de cercetare pentru stimularea constituirii de tinere echipe de cercetare independente Finanțare: bugetul de
stat al României Autoritatea contractantă: Unitatea Executivă pentru Finanţarea
Învăţământului Superior, a Cercetării,
Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) Regulamentul competiției:
aici >>
Lista proiectelor declarate câștigătoare în competiția 2014,
domeniul Biologie și Ecologie:
aici >>